Efectele poluării luminoase
EFECTELE POLUĂRII LUMINOASE ASUPRA OAMENILOR
Poluarea, reprezintă contaminarea de orice fel a mediului natural cu elemente ce pot conduce la o modificare negativă a acestuia. Poluarea poate fi produsă de substanțe chimice sau de energie, cum ar fi sunetul, căldura sau lumina. Factorii poluanți pot fi substanțe sau energii produse artificial, sau contaminanți de origine naturală.
Oamenii de știință lansează de câteva decenii semnale de atenționare privind efectele negative ale poluării energetice, în special a poluării fonice și a celei fotice. Numim poluarea luminoasă sau fotică, iluminatul artificial excesiv, greșit direcționat sau deranjant. Consecințele acestei poluări, sau iluminări în exces sunt multiple, fiind posibil ca unele să nu fie cunoscute.
Conform unui raport privind poluarea globală a lumii publicat în 2001 de "Societatea Astronomică Regală", două treimi din populația SUA și mai mult decât o jumătate din populația europeană a pierdut deja capacitatea de a vedea Calea Lactee cu ochiul liber, pe timp de noapte. În plus, 63% din populația lumii și 99% din populația Uniunii Europene și Statele Unite (cu excepția Alaska și Hawaii) locuiesc în zone în care cerul, pe timpul noapții, este mai strălucitor decât pragul pentru statutul de poluare ușoară stabilit de "Astronomic Internațional Uniunea" - adică luminozitatea artificială a cerului este mai mare cu 10%, față de luminozitatea naturală a cerului.
Resetarea ceasului circadian
Efectele poluării luminoase asupra sănătății, nu au fost atât de bine definite pentru oameni ca și pentru fauna sălbatică, deși o cantitate convingătoare de dovezi epidemiologice indică o asociere consecventă între expunerea la lumina artificială în timpul nopții și problemele de sănătate cum ar fi cancerul mamar, spune George Brainard profesor de neurologie la "Jefferson Medical College" (Universitatea Thomas Jefferson din Philadelphia) : "Această asociație nu dovedește că lumina artificială provoacă problema. Pe de altă parte, studii controlate de laborator arată că expunerea la lumină artificială în timpul nopții, poate întrerupe fiziologia circadiană și neuroendocrină, accelerând astfel creșterea tumorală ".
Ciclul de zi / noapte de 24 de ore, cunoscut sub numele de ceas circadian, afectează procesele fiziologice din aproape toate organismele. Aceste procese includ modele ale undelor cerebrale, producția de hormoni, auto-reglarea celulară și alte activități biologice. Întreruperea ceasului circadian este legată de mai multe tulburări medicale la om, incluzând depresia, insomnia, bolile cardiovasculare și cancerul, spune Paolo Sassone-Corsi, președintele Departamentului de farmacologie al Universității din California. Studiile arată că ciclul circadian controlează între zece și cincisprezece procente din genele noastre. Deci, intreruperea ciclului circadian poate provoca o multime de probleme de sanatate.
Poluarea luminoasă ca precursor patologic
Modificarea ceasului circadian se poate ramifica în alte efecte, în afară de tulburările de somn. O echipă de cercetători de la Universitatea Vanderbilt a considerat că expunerea constantă la lumină artificială în unitățile de terapie intensivă neonatală ar putea afecta ritmul circadian în curs de dezvoltare al copiilor prematuri. Într-un studiu publicat în "Pediatric Research" din august 2006, aceștia au expus șoareci nou-născuți (comparabili în curs de dezvoltare cu fetuși umani de 13 săptămâni) la lumină artificială constantă timp de câteva săptămâni. Șoarecii expuși nu au reușit să mențină un ciclu circadian coerent la vârsta de 3 săptămâni (comparabil cu un nou-născut uman complet). Șoarecii expuși timp de încă 4 săptămâni nu au putut stabili un ciclu de activitate regulat. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca expunerea excesiva la lumina artificiala la inceputul vietii ar putea contribui la un risc crescut de depresie si alte tulburari de dispozitie la om. Cercetătorul principal, Douglas McMahon, notează: "Toate acestea sunt speculative în acest moment, dar cu siguranță datele ar indica faptul că sugarii umani beneficiază de efectul de sincronizare al unui ciclu normal / luminos".
Din 1995, studii în reviste cum ar fi "Epidemiologie", "Cancer, Cauze și Control", "Jurnalul Institutului Național al Cancerului"și "Medicina de Mediu în domeniul aerospațial", au examinat angajații de sex feminin care lucrează în schimburi de noapte și au constatat că un risc crescut de cancer de sân este asociat cu expunerea profesională la lumina artificială pe timp de noapte.
Studiile clinice au investigat legătura dintre lumina artificială, munca de noapte și cancerul colorectal. În ediția din 4 iunie 2003 a "Jurnalul Institutului Național al Cancerului", aceștia au raportat că asistenții care au lucrat noaptea de cel puțin 3 ori pe lună timp de 15 ani sau mai mult, au avut un risc crescut de cancer colorectal de 35%. Aceasta este prima dovadă semnificativă care leagă munca de noapte și cancerul colorectal, deci este prea devreme pentru a trage concluzii despre o asociere cauzală. "Există și mai puține dovezi despre cancerul colorectal și despre efectul mai mare al poluării luminoase", explică Stevens. "Asta nu înseamnă că nu există nici un efect, ci mai degrabă nu există suficiente dovezi pentru a da un verdict în acest moment".
Cercetarile privind relatia dintre munca în schimburi și relația cu cancerul, nu sunt concludente, dar a fost de ajuns pentru ca "Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului (IARC)"să clasifice în 2007, munca în schimburi ca fiind posibil precursor carcinogen uman.
Rolul melatoninei
Un număr tot mai mare de cercetători, consideră că melatonina poate fi cheia înțelegerii factorilor de risc în cancerul la sân. Melatonina, un hormon produs de glanda pineală, este secretată pe timp de noapte și este cunoscută pentru că ajută la reglarea ceasului biologic al organismului. Melatonina declanșează o serie de activități biologice, care includ de exemplu reducere producției de estrogen a organismului pe timp de noapte. Organismul produce melatonina pe timp de noapte, iar nivelul melatoninei scade precipitant în prezența luminii naturale sau artificiale. Numeroase studii sugerează că scăderea nivelelor de producție a melatoninei nocturne, crește riscul unui individ de a dezvolta cancer. (Pentru mai multe informații despre melatonină, consultați “Benefits of Sunlight: A Bright Spot for Human Health,” EHP 116:A160–A167 (2008).
Un studiu revolutionar publicat în 1 decembrie 2005 în publicația "Cancer Research", subliniază implicația deficienței de melatonina în ceea ce autorii raportului au numit-o : explicație rațională biologică pentru creșterea riscului de cancer mamar la femeile care lucrează în tura de noapte. Studiul a inclus voluntari de sex feminin ale căror sânge a fost colectat în trei condiții diferite : în timpul orelor de zi, în timpul nopții, după 2 ore de întuneric complet și în timpul nopții după expunerea la 90 de minute de lumină artificială. Sângele a fost injectat în tumori de sân umane care au fost transplantate la șobolani. Tumorile infuzate cu sânge cu deficit de melatonină colectate după expunerea la lumină în timpul nopții s-au dovedit a crește la aceeași viteză ca cele infuzate cu sânge în timpul zilei. Sângele colectat după expunerea la întuneric a încetinit creșterea tumorii.
În cele din urmă, un studiu din mai 2016 a constatat că utilizarea de echipamente electronice cu ecrane digitale noaptea, distruge ritmurile circadiane naturale pentru persoanele de toate vârstele și naționalitățile din întreaga lume. Utilizarea oricărei tehnologii digitale vă poate expune la un exces de lumină artificială, astfel destabilizând SNC-ul (Sistemul Nervos Central) și exacerbând tulburările de somn.
Efectele poluării luminoase asupra aparatului psihic
Printre alte efecte secundare, un dezechilibru al somnului, pe o perioadă lungă de timp, reduce funcția cognitivă și crește riscurile de depresie și instabilitate emoțională. Aceste efecte psihologice induse de poluarea luminoasă, sunt explicabile din prisma datelor expuse mai sus, în care se arată scăderea capacității funcționale a organismului, și în special a SNC-ului, ceea ce va duce în timp la o scădere a capacității organismului de a lupta eficient împortiva factorilor stresori emoționali cu care interacționăm (interni și externi). Faptul că, somnul de zi nu îl înlocuiește pe cel de noapte, va duce în timp la instalarea unei oboseli/epuizări cronice, ceea ce implicit va duce la slăbirea capacității de a ne adapta eficient stresului cotidian la care suntem expuși în lumea civilizată.
Chiar dacă nu s-au definitivat multe dintre studiile privind poluarea luminoasă asupra psihicului uman și a efectelor acestuia pe termen mediu și lung, totuși se relevă diferența dintre mediul urban și cel rural și mai pregnant, diferența dintre tările dezvoltate și cele din lumea a III-a. OMS (Organizația Mondială a Sănătății), subliniază ponderea crescută a afecțiunilor psiho-emoționale și psihiatrice în tările dezvoltate, în prezent fiind luată în considerare ca posibil precursor și poluarea luminoasă.
Referințe :
1. http://www.vofoundation.org/blog/history-of-light-pollution/
2. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780128034767000040
3. http://www.bbc.com/news/science-environment-36492596
4. http://www.bigskyastroclub.org/lp_bortle.html
5. https://www.forbes.com/sites/startswithabang/2017/02/20/what-light-pollution-costs-us-every-night/#6427af26434e
6. Arendt, J. (1998). Melatonin and the pineal gland: influence on mammalian seasonal and circadian physiology. Rev. Reprod. 3, 13-22. Arendt, J. and Skene, D. J. (2005). Melatonin as a chronobiotic. Sleep Med. Rev. 9, 25-39.
7. Atkinson, H. C. and Waddell, B. J. (1997). Circadian variation in basal plasma corticosterone and adrenocorticotropin in the rat: sexual dimorphism and changes across the estrous cycle. Endocrinology 138, 3842-3848.
8. Aubé, M., Roby, J. and Kocifaj, M. (2013). Evaluating potential spectral impacts of
various artificial lights on melatonin suppression, photosynthesis, and star visibility. PLoS ONE 8, e67798. Bayarri, M. J., Madrid, J. A. and Sanchez-Vazquez, F. J. (2002). Influence of light intensity, spectrum and orientation on sea bass plasma and ocular melatonin. J. Pineal Res. 32, 34-40.